Fumatul și pielea ta

Pielea ta este afectată sever de fumat, fiind primul semn și cel mai vizibil al agresiunii pe care acest obicei nociv ți-o produce. Efectul asupra pielii aș spune că este minim în comparație cu bolile coronariene (de inimă), bronșita cronică și cancerul de plămâni, limbă, cavitate bucală etc., boli (ce pot conduce la deces) care apar ca o consecință a fumatului ( Just-Sarobé M). Studiile ștințifice vorbesc de o serie de mecanisme implicate în afectarea…

Fumatul și pielea ta

Pielea ta este afectată sever de fumat, fiind primul semn și cel mai vizibil al agresiunii pe care acest obicei nociv ți-o produce. Efectul asupra pielii aș spune că este minim în comparație cu bolile coronariene (de inimă), bronșita cronică și cancerul de plămâni, limbă, cavitate bucală etc., boli (ce pot conduce la deces) care apar ca o consecință a fumatului ( Just-Sarobé M).
Studiile ștințifice vorbesc de o serie de mecanisme implicate în afectarea pielii de către fumat.
Această dependență produce scăderea fluxului sangvin la nivelul capilarelor (a microcirculației) și spasmul arteriolelor determinând o deteriorare a țesutului conjuctiv ce contribuie la menținerea sănătoasă a pielii. De asemenea se afirmă că fumatul are un efect direct negativ asupra fibroblastelor (celule ale țesutului conjuctiv responsabile cu producerea de colagen și elastină) (Partsch B, 1994).
Fumatul este fototoxic. Această adicție este mult mai nocivă în asociere cu expunerea la razele ultraviolete (UV), adică pielea unui mare fumător este mai susceptibilă la efectul nociv al soarelui în comparație cu cea a unui nefumător (Langton AK, 2010). Tabagismul determină un deficit de vitamina C, vitamină ce deține un rol cheie în producția de colagen ( acesta este prezent în structura pielii). De asemenea perturbă producerea metaloproteinazei matriceale, enzimă care la nefumători modulează producerea de colagen (Lahmann, C., 2001).
Fumatul în sine ca act fizic presupune țuguierea buzelor și strângerea gurii, mișcări repetitive ce conduc la apariția ridurilor în jurul gurii (“smoker’s line”), scobirea obrajilor și apariția ridurilor la colțurile ochilor (ridurile “talpa gâștii”) ( Daniell, H.W, 1971).
Tabagismul nu afectează doar pielea feței ci pielea întregului corp, determinând apariția de riduri fine la nivelul întregului tegument.
Cele peste 4000 de substanțe chimice prezente în fumul de țigară produc o scădere a elasticității pielii și determină o ridare și îmbătrânire prematură a acesteia (Freiman A, 2004), acest proces de îmbătrânire fiind cel mai accelerat la nivelul feței.
Există studii științifice care vorbesc despre faptul că persoanele expuse simultan la tabac și soare au pielea mult mai ridată ( de cinci ori mai mult) comparativ cu persoanele care doar fumează sau doar se expun la soare. Asocierea acestor doi factori produce îmbătrânirea prematură a pielii ( Kadunce, D.P., 1991).
Mulți experți susțin că agresiunea determinată de fumat asupra pielii este reversibilă, în momentul în care ai încetat să fumezi. Odată cu renunțarea la acest obicei, organismul face pași către recuperare. Pielea începe să prezinte semne vibile de îmbunătățire a calității acesteia la 6 săptămâni după renunțarea la țigări ( Ortiz A1, 2012).
Dacă dorești să îi dai o mână de ajutor pielii tale primul pas și cel mai greu îl reprezintă renunțarea la fumat. Mai poți să îți refaci rezervele de vitamina A și C printr-un aport adecvat cu ajutorul unei diete echilibrate. Vitaminele poți să le aplici și topic pe piele. Hidratează-te și limitează aportul de băuturi ce conțin cafeină și alcool.
Programează-te la o consultație la chirurgul plastician pentru a fi la zi cu procedurile invazive sau noninvazive (microinjecții cu toxină botulinică, tratamente cu acid hialuronic, mezoterapie, peeling chimic) ce te pot ajuta să diminuezi efectele fumatului la nivelul pielii.

Dr. Raluca Maria Moraru

Bibliografie

Daniell, H.W. Smoker’s wrinkles. A study in the epidemiology of “crow’s feet”. Ann. Intern. Med. 75, 873–880 (1971).

Kadunce, D.P., Burr, R., Gress, R., Kanner, R., Lyon, J.L. and Zone, J.J. Cigarette smoking: risk factor for premature facial wrinkling. Ann. Intern. Med. 114, 840–844 (1991).

Freiman A1, Bird G, Metelitsa AI, Barankin B, Lauzon GJ. Cutaneous effects of smoking. J Cutan Med Surg. 2004 Nov-Dec;8(6):415-23.

Lahmann, C., Bergemann, J., Harrison, G. and Young, A.R. Matrix metalloproteinase-1 and skin ageing in smokers. Lancet 357, 935–936 (2001).

Langton AK1, Sherratt MJ, Griffiths CE, Watson RE. A new wrinkle on old skin: the role of elastic fibres in skin ageing. Int J Cosmet Sci. 2010 Oct;32(5):330-9.

Ortiz A1, Grando SA. Smoking and the skin.Int J Dermatol. 2012 Mar;51(3):250-62.

Partsch B1, Jochmann W, Partsch H. Tobacco and the skin. Wien Med Wochenschr. 1994;144(22-23):565-8.

Just-Sarobé M. Smoking and the skin.Actas Dermosifiliogr. 2008 Apr;99(3):173-84.



Articole similare


Dr. Raluca Moraru

Cancerul de piele

American Society of Plastic Surgeons (ASPS) face cunoscută importanța implicării…