Hipnoza – terapie adjuvantă în cancerul mamar

Neoplasmul mamar reprezintă forma de cancer cea mai frecvent întâlnită la femei (25%)(Cancer Incidence and Mortality Worldwide, International Agency for Research on Cancer, 2014), afectând una din opt femei( American Society 2005).

Mamografia utilizată ca metodă de screening ajută la diagnosticarea cancerului în forme incipiente, în consecință crește succesul tratamentului și a ratei de supraviețuire (Tabar et al. 2003)

Diagnosticul și boala în sine (cancerul) amprentează psihicul și afectează calitatea vieții pacientelor și a supraviețuitoarele acestei maladii, o ușoară disfuncție psihoemoțională păstrându-se inclusiv la pacientele cu remisie clinică la 5 ani posttratament ( Saleeba AK; 1996).

Pacientele ce se luptă cu această boală își pot îmbunătăți calitatea vieții și pot participa la tratamentul medical prin implicarea lor activă (focusarea atenției pe resursele interioare, legătura minte-corp, activarea mecanismelor înnăscute de vindecare, alimentație sănătoasă, tehnici de control al stresului, terapii de stimulare a sănătății fizice și mentale).

Pe website-uri medicale (PubMed/Medline, Cochrane Library, CAMBASE, PsycINFO) sunt publicate studii randomizate ce arată rolulul pozitiv al hipnozei în susținerea diagnosticării și tratamentului cancerului de sân, acestea demostrând eficiența hipnozei.

Hipnoza clinică este un proces cognitiv care prin intermediul imageriei ghidate ne focusează atenția, conștientizăm senzațiile pe care le experimentăm și realizăm o modularea emoțională profundă, toate într-o stare de relaxare. Aceasta determină cu ajutorul sugestiilor modificări senzoriale, emoționale, de percepție, ale gândurilor și comportamentului. Hipnoza clinică reprezintă un mijloc prin care pacientul își reduce senzația de durere, atenuează starea de anxietate, își îmbunătățește sănătatea psihică și atinge o stare de bine. De asemenea se pot folosi tehnici de imagerie ghidată prin care pacienta este încurajată să își vizualizeze zona sânului vindecată pentru a-și stimula mecanismele înnăscute de vindecare (Brugnoli MP, 2017).

Pentru a putea realiza aceste deziderate pacienta are nevoie de:
– Motivație – în absența unei motivații puternice pacientului i se poate părea dificil să practice hipnoza și autohipnoza
– Relaxarea corpului și a minții – pacientul trebuie să se relaxeze și să se izoleze pentru a desfășura auto-hipnoza, stimulii care te pot distrage trebuie elimininați, fiind necesară atenția completă
– Concentrare – pacientul trebuie să se concentreze complet, mintea focusându-se pe imagini mentale (Anbar RD,2010; Robertson D.2012; Sepúlveda C.2002).

Pacientele sunt consiliate ca după sedința de hipnoză să practice auto-hipnoza la domiciliu cu ajutorul unei înregistrări (CD, Smartphone) făcute de către medic pentru pacient. Astfel pacienta continuă acasă tratamentul inițiat de către medic fără ca acesta să fie prezent fizic lângă pacientă, pregătindu-se în acest mod pentru următoarea ședință de hipnoterapie efectuată de către medic.

Această terapie se folosește de o lungă perioadă de timp pentru a reduce durerea, stresul emoțional, anxietatea pre-, intra- și postoperatorie. Hipnoza este folosită ca tratament adjuvant al chimioterapiei și radioterapiei, reducând senzația de greață și vărsătură, durerile musculo-scheletale, radiodermita, astenia, etc.

Studiile clinice validează folosirea hipnozei inclusiv în cazul femeilor cu cancer mamar metastatic, pentru soluționarea bufeurilor, pentru cele care fac biopsie mamară diagnostică, chimioterapie, radioterapie, în perioada pre- și postoperatorie.

Hipnoza clinică este considerată un tratament adjuvant (auxiliar) pentru:
– managementul simptomelor cancerului mamar,
– procedurile diagnostice invazive (biopsia mamară) ( Chung F. 1997; Lang EV. 2006; Schnur JB. 2008; Montgomery GH. 2007),
– tratamentul chirurgical (sectorectomia, mastectomia),
– tratamentul oncologic (chimioterapia, radioterapia) și cel hormonal,
– modularea reacțiilor adverse cu care se asociază aceste tratamente: durere, stres psihologic, greață, vărsături, oboseală marcată (astenie), dureri musculare și articulare, radiodermită, bufeuri (simptome ce pot persista chiar ani de la terminarea tratamentului),
– în neoplasmul mamar metastatic,
– pentru supraviețuitoarele cancerului mamar,
– pentru femeile aflate la menopauză (bufeuri) cu sau fără istoric de neoplasm mamar ( Cramer H; 2015).

Folosirea acesteia ca tratament adjuvant determină scăderea perioadei de spitalizare.

Hipnoza clinică reprezintă un tratament non-farmacologic fără efecte adverse specifice ce determină reducerea stresului emoțional, anxietatea, durerea și astenia legate de procedurile medicale.

Studiile arată că hipnoza asociată tratamentului cancerului mamar este o procedură sigură ( M. Berlière; 2018).

Dr.Raluca Maria Moraru

Bibliografie

1. American Cancer Society. Breast cancer facts & figures 2005–2006. Atlanta: American Cancer Society Inc; 2005.

2. Anbar RD, Linden JH. Understanding dissociation and insight in the treatment of shortness of breath with hypnosis: a case study. Am J Clin Hypn 2010;52:263-73. [Crossref] [PubMed]

3. M. Berlière, F. Roelants, C. Watremez, M.A. Docquier, N. Piette, S. Lamerant, V. Megevand, A. Van Maanen, P. Piette, A. Gerday, F.P. Duhoux – The advantages of hypnosis intervention on breast cancer surgery and adjuvant therapy. The Breast. feb 2018;37:114-118

4. Brugnoli MP, Pesce G, Pasin E, Basile MF, Tamburin S, Polati E. The role of clinical hypnosis and self-hypnosis to relief pain and anxiety in severe chronic diseases in palliative care: a 2-year long-term follow-up of treatment in a nonrandomized clinical trial. Ann Palliat Med 2018;7(1):17-31. doi: 10.21037/apm.2017.10.03

5. Chung F, Ritchie E, Su J. Postoperative pain in ambulatory surgery. Anesth Analg. 1997;85:808-816.

6. Cramer H1, Lauche R2, Paul A2, Langhorst J2, Kümmel S3, Dobos GJ2. Hypnosis in breast cancer care: a systematic review of randomized controlled trials. Integr Cancer Ther. 2015 Jan;14(1):5-15.://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?term=Langhorst%20J%5BAuthor%5D&cauthor=true&cauthor_uid=25233905

7. Ferlay J, Soerjomataram I, Ervik M, et al. GLOBOCAN 2012 v1.0, Cancer Incidence and Mortality Worldwide (IARC CancerBase No. 11). Lyon, France: International Agency for Research on Cancer. http://globocan.iarc.fr. Published 2013. Accessed August 26, 2014.

8. Lang EV, Berbaum KS, Faintuch S, et al. Adjunctive self- hypnotic relaxation for outpatient medical procedures: a pro- spective randomized trial with women undergoing large core breast biopsy. Pain. 2006;126:155-164.

9. Montgomery GH, Bovbjerg DH, Schnur JB, et al. A random- ized clinical trial of a brief hypnosis intervention to control side effects in breast surgery patients. J Natl Cancer Inst. 2007;99:1304-1312.

10. Robertson D. The practice of cognitive-behavioural hypnotherapy: a manual for evidence-based clinical hypnosis. London: Karnac, 2012.

11. Sepúlveda C, Marlin A, Yoshida T, et al. Palliative care: the World Health Organization’s global perspective. J Pain Symptom Manage 2002;24:91-6. [Crossref] [PubMed]

12. Schnur JB, Bovbjerg DH, David D, et al. Hypnosis decreases presurgical distress in excisional breast biopsy patients. Anesth Analg. 2008;106:440-444.

13. Saleeba AK, Weitzner MA, Meyers CA: Subclinical psychological distress in long-term survivors of breast cancer: a preliminary communication. J Psych Oncol 14:83-93, 1996.

14. Tabar L, Yen MF, Vitak B, Tony Chen HH, Smith RA, Duffy SW. Mammography service screening and mortality in breast cancer patients: 20-year follow-up before and after introduction of screening. Lancet. 2003;361:1405–1410. [PubMed]