Importanța motivației în chirurgia estetică

Motivele pentru care pacienții se adresează chirurgiei estetice trebuie să fie personale și pot fi complicate. Acestea trebuie bine precizate și explorate înainte de a decide efectuarea unei modificări a feței sau corpului care de cele mai multe ori este definitivă. Apelarea la o intervenție estetică din motive incorecte, nepotrivite, la sugestia partenerului sau prietenelor sau din dorința de a semăna cu una din vedetele la modă în acel moment, poate duce la insatisfacție, regrete și poate determina probleme psihologice ulterioare.

Chirurgia estetică nu trebuie considerată (subcoștient) o posibilă soluție pentru problemele sentimentale sau de cuplu și nici pentru a asigura ascensiunea profesională.

Când cineva alege să schimbe ceva în înfățișarea sa, din motive personale și bine justificate, rezultatul operației va determina o creștere a stimei și încrederii în sine; pacientul va fi mai fericit, având o stare de bine și își va îmbunătăți prestanța socială (Edgerton MT).
Atunci când pacienții fac o operație estetică în încercarea de a-i mulțumi pe alții sau a-și schimba propria viață ( sub aspect sentimental sau profesional), în multe cazuri, schimbările nu vor fi așa cum și le-au imaginat, și ei nu vor fi foarte fericiți sau încântați de rezultatul intervenției.

Chirurgia estetică produce schimbări de ordin fizic la nivelul feței sau corpului dar și o varietate de efecte psihologice. Literatura de specialitate (MEDLINE, PubMed, Web of Science) cuprinde numeroase date care atestă faptul că pe lângă complicațiile fizice postoperatorii la unii pacienți pot apărea reacții psihologice.
După orice intervenție, pacientul are nevoie de timp să se obișnuiască cu schimbarea de la nivelul feței (de ex. după o rinoplastie, rezultatul final se observă la un an de la operație) sau corpului și să își accepte noua imaginea pe care o vede în oglindă. Pacientul poate deveni preocupat de rezultatul intervenției – mai ales dacă zona operată este acoperită de pansamente – și poate să își pună întrebări legate de succesul operației. Ca urmare a izolării și inactivității postoperatorii, în combinație cu efortul depus pentru a depăși durerea, echimozele (vânătăile), edemul (umflarea zonelor operate), modificările senzoriale și ale imaginii corporale, unii pacienți pot prezenta o ușoară depresie.
Procedurile care determină schimbări semnificative (rinoplastia, augmentarea mamară) pot duce la tulburări în percepția imaginii corporale, spre deosebire de procedurile de rejuvenare (lifting facial, tratamente cu toxină botulinică).

Așteptările pacientului legate de rezultatul operației sunt importante și trebuie discutate cu chirurgul plastician înainte de intervenție. Trebuie făcută o distincție clară între așteptările proprii (de ex. îmbunătățirea imaginii corporale) și așteptările condiționate de factori externi ( cum ar fi creșterea cercului de prieteni, găsirea unui partener de viață sau o slujbă mai bună). Aprecierea unui rezultat postoperator din punctul de vedere al aspectelor sociale constituie o greșeală. Pacientul nu trebuie să se aștepte ca după o operație estetică să găsească o slujbă mai bună, să aibă mai mulți prieteni sau să fie mai iubit. Eșecurile din aceste domenii l-ar putea determina să nu fie mulțumit de rezultatul operației.
Dacă pacientul consideră că intervenția chirurgicală îi poate rezolva problemele personale și acest lucru nu se întâmplă, el nu va fi mulțumit de rezultatul postoperator (Castle DJ, Phillips KA. Disorders of body image. Hampshire, UK: Wrightson Biomedical; 2002).

Există persoane care nu vor fi niciodată mulțumite de intervențiile estetice făcute, indiferent de rezultat și vor reveni dorind mai multe și mai multe tratamente. Acești pacienți se caracterizează printr-o preocupare marcată, chiar obsesivă, pentru o deformare fizică minimă (sau chiar absentă pentru alții) și care pare să le influențeaze semnificativ viața socială, profesia și alte aspecte ale existenței lor. Această fixație poate deveni atât de severă încât pacienții nu se mai pot gândi la altceva (Phillips KA, McElroy SL, Keck PE, Jr, et al. Body dysmorphic disorder). Ei își verifică frecvent imaginea în oglindă, încearcă să își ascundă defectul, schimbând make-up-ul, coafura, look-ul, utilizând diferite haine, pălării, peruci, apelând la nenumărate tratamente estetice. (Sarwer DB, Ishigooka J). Pentru aceștia, o intervenție estetică va deschide ”cutia Pandorei”, eliberând calea către o serie de nemulțumiri și discuții, chiar episoade depresive.
Cunoscând impactul complicațiilor psihologice postoperatorii, atât medicul cât și pacientul trebuie să stabilească înainte de operație motivele care pot declanșa astfel de reacții.
Prevenirea unor complicații psihologice necesită identificarea problemei declanșatoare, stabilirea de comun acord între chirurg și pacient a unor așteptări realiste de la operație și pregătirea riguroasă preoperatorie

La consultația preoperatorie, chirurgul plastician va pune o serie de întrebări despre nemulțumirile legate de aspectul fizic, motivele ce îl determină pe pacient să facă operația și antecedentele medicale pentru a putea evalua starea psihologică și fizică. În urma acestei discuții, pacientul trebuie să fie pregătit pentru rezultatul – realist – al operației și să fie conștient de schimbarea psihologică ce poate să apară după modificarea fizică produsă de operația estetică.

Cunoscând impactul complicațiilor psihologice postoperatorii este important pentru medic și pacient să înțeleagă temeinic motivele care conduc la schimbare, înainte de operație.

Dr.Raluca Maria Moraru

Bibliografie

Castle DJ, Honigman RJ, Phillips KA : Does cosmetic surgery improve psychosocial wellbeing? – Med J Aust. 2002 Jun 17;176(12):601-4.//www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/?

Castle DJ, Phillips KA. Disorders of body image. Hampshire, UK: Wrightson Biomedical; 2002.

Edgerton MT, Jacobsen WE, Meyer E. Surgical-psychiatric study of patients seeking plastic (cosmetic) surgery: ninety-eight consecutive patients with minimal deformity. Br J Plast Surg. 1960;13:136–145. [PubMed]

Ishigooka J, Iwao M, Suzuki M, et al. Demographic features of patients seeking cosmetic surgery. Psychiatry Clin Neurosci. 1998;52:283–287. [PubMed]